Singuratatea

Singura alerg prin ploi, ispitita ca de-un pacat; Si te-as cauta daca as afla pe ce drum ai plecat.Fara tine nu mor dar nici nu traiesc.

De multe ori ma trezesc ratacind spre cararile amintirilor cu sufletul infipt in nori... Ce'mi deseneaza aripi si imi soptesc "Chiar ai crezut ca poti sa zbori?"

Cat s-a schimbat

          Atat de trist e-n zori
''Acum ca plange o taina noua
Cade viata din copaci 
Din care frunze ruginii ma ploua

O lume-ntreaga simt cum moare
Intr-o creanga ce se-ndoaie
Vine un zvon in asteptare
Si-un vis distrus in fiecare foaie

Acum brumeaza fara suflet
Si parca ei plopii se duc in zare
Si vara ea s-a dus de parte
Acum cad mii de frunze moarte

O taina le desprind usor
Azi mai mult ca niciodata
Multe visuri s-au spulberat de-odata
Intr-o noapte atat de-ntunecata

Un tablou de bruma se arata,de o-data
Si nu stiu dar mi se pare
Ca-ntr-o noapte innegurata
S-a prabujit o frumoasa fata''